De Rusalii ne-am aflat prin zona Brailei si am hotarat sa ii mai vizitam si anul acesta pe batraneii tarii, Muntii Macin. De data aceasta am urcat pe Culmea Pricopanului din zona Manastirii Izvorul Tamadurii, unde am bifat mai multe varfuri si am format un traseu de tip circuit pe care l-am strabatut in aproximativ 4 ore.
Pornirea se face de pe langa localitatea Macin, de pe un drum pietruit, care duce la Manastirea Izvorul Tamaduirii. Pe GPS am setat ca destinatie manastirea, dar ne-am oprit la vreun kilometru inainte de a ajunge la ea, la intersectia cu Drumul Negru. Fiind traseu in forma de circuit puteam lasa masina cam pe oriunde prin zona, dar am decis sa o lasam aici pentru ca e aproximativ la jumatatea drumului pe care trebuie sa il parcurgem la poalele muntilor. Pe scurt am impartit partea plictisitoare in doua: jumatate la urcare si jumatate la coborare.
Masina am lasat-o pe iarba imediat dupa ce am intrat pe Drumul Negru si am luat-o la pas spre dreapta muntilor si am mers asa pe drum drept 10-15 minute pana am ajuns la indicatoarele care marcheaza inceputul traseului. Mare parte din drum am mers pe poteca marcata cu banda albastra. Voi detalia zonele in care am fost nevoiti sau am dorit sa parasim banda albastra.
Incepem usurel urcarea pe banda albastra, care merge impreuna cu traseul cicloturistic o perioada. Dupa in jur de 30 de minute de urcare banda albastra o ia un pic spre stanga printr-o vegetatie deasa, iar traseul cicloturistic (poteca larga) merge spre dreapta. Traseul cicolturistic nu trece prin varfuri, ci pe sub ele si ne priveaza de niste privelisti superbe, asa ca trebuie sa avem grija sa urmam banda albastra, pe Poteca Brontozaurului.
Dupa vreo 10 minute de mers prin vegetatie ajungem la niste monoliti din granit erodat, gasiti si sub numele Pietrele lui Teo pe harta. Sunt foarte aproape de poteca, in dreapta. Exista si un indicator. Ne abatem cateva minute la traseu ca sa facem niste poze si ca sa adiram privelistea din jur. Rar ajungem in munti de unde se vede doar campie in jur si nu e nici urma de alti munti.
Urmam banda albastra care trece prin diverse zone mai deschise sau mai pline de vegetatie si ne minunam de flora specifica acestor munti. Dupa 30-40 de minute se vede primul varf, Suluku Mare (370m), care marcheaza si altitudinea maxima la care ajungem in cadrul acestei drumetii.
Din acest punct, restul traseului va fi o serie de urcari si coborari destul de comode. Poteca merge mai departe spre varful Suluku Mic(316m), care coboara la inceput timp de 10-15 minute, dupa care incepe sa urce din nou pana la altitudinea de 316m. Dupa varful Suluku Mic poteca ne poarta spre Piatra Raioasa, la fel, coborand la inceput, si urcand pana la altitudinea de 346m.
Ne odihnim pe Piatra Raioasa si ne pregatim sufleteste sa ne despartim de privelistea de pe creasta si incepem sa pierdem altitudinea, adancindu-ne in vegetatie abundenta pe coborare. Dupa ce coboram in jur de 100m altitudine ajungem intr-o zona mai dreapta, cu o mica zona de odihna, asteptandu-ne sa urmeze o alta coborare. Pe harta am vazut ca in zona ar fi si Sfinxul Doborgean, pe care pe moment nu l-am reperat. Dupa ce am terminat tura am cautat pe internet si am vazut o piatra care ar fi trebuit sa semene cu forma unei fete. Ne dam seama destul de repede ca asteptarile noastre nu erau realiste si mai urmeaza inca o runda de urcat, pana in zona varfului Vraju (335m). Asa ca ne adunam puterile si trecem cu brio prin ultima urcare mai sustinuta din acest traseu si decidem sa urcam si pe Varful Vraju la altitudinea de 335m. Poteca marcata cu banda albastra ocoleste varful, dar din cauza ca este o tinta asa de usoara am urcat si pe el, e la cateva minute de poteca.
De pe varful Vraju nu am coborat pe unde am urcat si am continuat pe poteca care coboara pe cealalta parte a varfului si care ne duce inapoi in traseul banda albastra. Trecem pe langa Fantana de Leac, unde este amenajata si o cruce, si mergem inainte spre varful Caramalau. Inainte de a ajunge la el, in intersectie parasim traseul banda albastra si coboram pe poteca care marcheaza marginea Parcului National Muntii Macinului. Aceasta este o scurtatura, care ne coboara pe o poteca mai abrupta si plina de pietre, si ne poarta inapoi in traseul banda albastra. De la aceasta intersectie mai mergem 10 minute si ajungem la Manastirea Izvorul Tamaduirii. Intram de drumul pietruit de masina si dupa inca 1km suntem la masina.
Tip traseu | Circuit |
Distanta | 10km |
Diferenta de nivel | 600m (altitudine cumulata) |
Dificultate | Usoara |
Timp de mers (fara pauze) | 4 ore |
Punct de pornire | Pe marginea drumului la intersectia dintre Linia a 3-a si Drumul Negru |
Parcare | Pe marginea drumului |
Timp de deplasare la inceputul traseului | 3.5h din Bucuresti |